- Animalele pe cale de DISPARITIE :
Europa ii recunoaste Romaniei atuul biodiversitatii: aici traiesc jumatate din salbaticiunile vechiului continent. Suprafata Carpatilor din Romania constituie habitatul a 35% dintre lupii europeni, 50% dintre ursi si 30% dintre risi. Ne putem chiar mindri cu aspretele, o specie de peste care dateaza de acum 30 de milioane de ani si care e de negasit in vreo alta tara din lume. Fauna Romaniei cuprinde 62 de specii amenintate: 15 de mamifere, 13 de pasari, doua de reptile, 10 de pesti si 22 de nevertebrate. Detinem, deci, 62 de specii amenintate in diverse stadii, de la critic la moderat. De la sturioni sau foca sihastru la linx si testoase, la racul european ori vipera de stepa. Exista si proiecte de repopulare, ca acela, de succes, prin care a fost resuscitata capra neagra sau marmota.
In 1935 se infiinteaza Parcul National Retezat, urmat de alte rezervatii naturale: Padurea Letea, Finetele Clujului, Codrul Secular Slatioara. In 1965, in Romania existau 130 de rezervatii, intinse pe o suprafata de 75.000 de hectare. In prezent, in Romania sint 134 de rezervatii naturale si monumente ale naturii cu o suprafata de 130.000 de hectare.
Multe dintre speciile prioritare sint pe cale de disparitie. Un exemplu ar fi foca sihastru, cu burta alba sau calugar, al carei habitat se afla pe coasta bulgara si romana a Marii Negre. Specia a fost aproape eradicata de catre pescari, deoarece se credea ca le distruge plasele. Actualmente, estimarile spun ca nu exista mai mult de 400 de exemplare. Si perpetuarea unor efective de pesti este periclitata. Un efect nefast asupra lor a avut constructia barajelor si lacurilor de acumulare pe o parte din riurile interne, de pilda sistemul hidroenergetic de la Portile de Fier I si II. Acestea din urma nu sint dotate cu trecatori pentru specii migratoare precum sturionii, lucru care impiedica reproducerea naturala in zona Cazanelor, spatiu predilect al imperecherii. In aceste conditii, afectate pina in pragul extinctiei sint populatiile de pastruga, morun, cega si nisetru.
Monumente ale naturii sunt declarate specii de animale sau plante care se afla in pericol de disparitie (capra neagra, ursul, rasul, floarea de colt, sangele voinicului etc. sau arbori de varste considerabile).
Un alt exemplu este Antilopa saiga - dupa anii ’60, specialistii au mai semnalat citeva exemplare izolate in Moldova si in Delta Dunarii. Acum ele traiesc in Lunca Prutului din judetul Botosani intr-o mica rezervatie naturala.
In Romania, numarul risilor se estimeaza la 2.000 de exemplare, Carpatii fiind zona cea mai dens populata de aceasta specie (si de ursi, si de lupi) din Europa. Risii sint insa greu de numarat prin metode traditionale, pentru ca sint activi noaptea tirziu si dimineata devreme, atunci cind ei se pot orienta vizual, iar noi, nu.
Dintre cele aproape 150 de specii periclitate pe plan european care cuibaresc in Romania, opt sint amenintate cu disparitia: pelicanul comun si cel cret, rata rosie, acvila tipatoare mare, acvila de cimp, vinturelul mic, cristeiul de cimp si dropia“, afirma Dan Munteanu, presedintele Societatii Ornitologice Romane. Unele specii ca piciorongul, califarul rosu si cel alb, stircul lopatar, au fost declarate monumente ale naturii. O alta specie primejduita in Delta este pelicanul, a carui perioada de incubatie este perturbata adesea de ambarcatiunile cu turisti care doresc sa ii admire cit mai indeaproape zborul.
In Delta Dunarii exista specii înalt pretuite, aflate pe cale de disparitie, ca Nimphaea alba si Nuphar luteum, specii rare ca rata sulitar (Anas acuta), rata pitica (Anas crecca), rata lopatar (Anas clupata), rata cu ochiul alb (Aythia niroca). Specia tiganusul (Plegadis falcinellus) inclusa în componenta pasarilor sfinte egiptene, ocupând cuiburile noastre din stuharie, a atins un numar stabilit de noi de peste 500 exemplare.
Nu tot atat de spectaculoase precum crocodilii, dar mai vechi decit acestia, broastele testoase se sting intr-o criminala nebagare in seama. Au traversat sute de milioane de ani in armurile lor ciudate si incomode ca sa dispara tocmai in zilele noastre, sub ochii nostri. La Centrul de Crestere in Captivitate a Testoasei lui Hermann (CCCTH) din comuna Eselnita-Mehedinti, se da o batalie disperata, contra cronometru, pentru salvarea testoaselor. Cladirea si aparatele sofisticate, cum se vad in documentarele de la Animal Planet, au costat sute de mii de euro. Doar o particica din cele 300 de milioane de euro alocati de UE pentru ocrotirea speciilor pe cale de disparitie de pe continent.
